Care mai e treaba prin şcoli

Fiind prima zi de şcoală, internetul vuieşte de ştiri şi noutăţi. Nu am putut trece cu vederea un articol intitulat ,,Gata cu tatuajele şi piercingurile la şcoală. Ce amenzi vor putea plăti elevii dacă nu se îmbracă decent”. La prima vedere pare trist dacă te gândeşti că un elev se îmbracă la şcoală cu tatuaje şi piercinguri, ba chiar îţi trece prin cap o imagine de-a dreptul îngrijorătoare pentru societate. 

Articolul informa că parlamentarii lucrează la un proiect de lege prin care elevii care au tatuaje şi piercinguri vor trebui să plătească o amendă de până la 1000 de lei, nota scăzută la purtare sau chiar exmatricularea. De asemenea, se aminteau şi schimbările în legătură cu vacanţele.

giphy

Wow. Foarte interesant este faptul că ,,ăi dă sus” se gândesc să prelungească vacaţele şi să pedepsească un amărât de tatuaj, în timp ce programa şcolară este neschimbată şi nu se învaţă practic nimic ce te va ajuta pe viitor, ci se insistă pe această toceală şi întrecere între elevi ,,cine poate reţine mai mult exact ca în carte”. Nu spun că nu am trecut cu bine prin liceu sau că nu am învăţat lucruri interesante, însă multe, sincer, nu mi le amintesc, iar când m-am ,,izbit” cu realitatea şi viaţa, a trebuit să mă meditez singură, dar asta este cu totul altă discuţie.

Am mai vorbit despre tatuaje aici (în mare parte este um pamflet şi trebuie tratat ca atare), iar părerea mea este neschimbată. Ceea ce nu înţeleg eu, este ce legătură are nota la purtare cu faptul că poate s-a întâmplat ceva miraculos în viaţa unui puşti de liceu, el fiind mai rebel şi original a vrut să îşi tatueze ceva ,,pe cârca lui”, cum s-ar spune, în condiţiile în care să presupunem că este un elev deştept, cu note mari, îmbrăcat decent.

Adevărul e că, în şcoli, profesorii nu se mai simt respectaţi, iar unii elevi chiar exagerează cu felul în care se îmbracă şi confundă şcoala cu scara de bloc la care te strângi cu prietenii să spargi o sămânţă. Însă, cred că a interzice ceva, cuiva, nu este o soluţie, ci doar un drum către haos.

Probabil nu se va schimba nimic în învăţământ atâta timp cât vor exista reguli ce vor fi ignorate şi înşirate pe nişte afişe, în timp ce profesorii sunt precum o armată de roboţi programaţi la interval de 40 de minute să repete aceeaşi lecţie, iar elevii, precum nişte zombie scriau la fel. Am avut în liceu o profesoară de română care doar vorbea. Venea în faţa clasei şi ne povestea lecţia, iar noi în timpul ăsta trebuia să luăm notiţe. Mult timp, au fost certuri, deoarece ,,nu preda”, iar noi nu scriam după dictare. La început, recunosc, că m-a deranjat şi pe mine această nouă tactică de predare, însă pe parcurs mi-am dat seama că m-a ajutat foarte mult şi astfel mi-a uşurat munca, deoarece trebuia tot timpul să fiu atentă la ceea ce se discuta şi să îmi notez ceea ce consider eu că este important, astfel informaţia trecea prin filtrul gândirii şi mă trezeam acasă cu lecţia gata învăţată pentru că îmi aminteam perfect ceea ce s-a vorbit.

Revenind la tatuajele noastre, cred că această lege ce teoretic interzice tatuajele, va încuraja tinerii să îşi facă unele. De ce? Pentru că atâta timp cât interzici unui puşti ceva, vei atrage atenţia asupra acelui lucru, iar fiinţa umană este tentată să acţioneze opus a ceea ce îi spui, pentru că ceea ce este interzis va deveni mult mai incitant.

giphy (2)

Să nu uităm că  în adolescenţă simţim mai mult ca oricând nevoia de a ne afirma, iar aspectul fizic începe să primeze, fiind influenţaţi şi de mass-media. Perioada de liceu este aceea în care îţi faci gaşcă, descoperi cum este să chiuleşti ca să scapi de o notă proastă, este acea perioadă în care experimentezi cele mai multe lucruri, inclusiv în materie de înfăţişare, pentru că orice tânăr trebuie să se descopere şi cum altfel dacă nu încercând? Tatuajele, piercingurile şi coafurile rebele sunt la ele acasă prin rândul tinerilor. De ce să i se priveze dreptul la educaţie doar pentru că vrea să se afirme, să fie el însuşi? Cred că şi aceasta este o formă de dezvoltare.

giphy (3)

Îţi dezvolţi personalitatea citind, experimentând, încercând lucruri noi. În liceul meu, era obligatorie unforma şi toată lumea încerca pe cât posibil să încalce regula asta chiar şi cu preţul de a purta uneori doua perechi de pantaloni unii peste alţii, doar ca să arate că oricum vor face ce vor ei, iar în fiecare oră profesorii în loc să îşi ţină lecţia, ţineau morală despre cât de nocivi sunt blugii asupra imaginii noastre în societate. Ceea ce vreau să punctez este că degeaba interzici unui tânăr ceva pentru că tot ce faci este să îl împingi spre acel lucru. Mai bine stai şi îi explici ceea ce este bine şi să laşi la latitudinea lui să aleagă ce decizie să ia, dacă să asculte sfatul sau nu, pentru că nu este bătut în cap, ba chiar îl vei pune pe gânduri şi poate va conştientiza singur.

Îi interzici unui adolescent să vină la şcoală în blugi, iar el va veni exact aşa. Ba chiar îşi va lua unii rupţi. Îi interzici unui tânăr să îşi facă piercinguri, iar el îşi va face şi în sprânceană şi în buză şi în nas, deşi poate voia doar unul ascuns. Îi dai şi amendă? Nicio problemă, nici nu le va spune părinţilor. Şi totuşi, un elev când are atâta de învăţat, atâtea cărţi de cumpărat, atâţia bani de dat la fondul şcolii şi nici timpul şi vârsta necesară pentru a se angaja, care este rostul amenzii? Care este pedeapsa lui? Să se ducă să ceară bani părinţilor?

Nu cred că unei persoane, atâta timp cât i se vorbeşte ca de la egal la egal, nu va înţelege şi nu te va respecta. Poate că este un elev căruia îi place să fie altfel, îşi umple corpul de cearneală, dar are bun simţ, nu este îmbrăcat indecent, ba chiar răspunde la ore şi ia note bune la examene, în timp ce altul ,să zicem, că este mereu la cămaşă, dar este foarte nesimţit şi nu îi arde decât de glume proaste, probabil dacă va intra cineva străin în clasă se va lua de tatuajele primului şi aşa se învaţă inclusiv în şcoli să judeci după aparenţe. Probabil ăluia nesimţit i se vor ierta păcatele şi i se va spune doar ,,măcar eşti îmbrăcat cum trebuie”.

giphy (1)

În liceu, am avut profesori şi profesori. Unii îţi impuneau anumite lucruri şi te certau, veneau cu regulile lor, când intrau în clasă parcă erau împăiaţi pentru că rămâneau acolo înlemniţi, se uitau la tine şi aşteptau să se ridice toată lumea în picioare, apoi te mai făceau şi nesimţit, iar tot ce aşteptai era să treacă ora mai repede. Alţii te respectau, rupeau bariera aia de profesor-elevi şi o transformau în prieten-elev şi discutau cu tine şi se vedea că îşi dau interesul să facă totul pe înţelesul tău, te rugau să răspunzi de jos, discutau la acelaşi nivel cu tine şi nici să nu vrei şi nu aveai cum să nu ai respect faţă de astfel de persoane, parcă te simţeai şi prost dacă îţi făceau observaţie.

Cred că misiunea ălor de sus şi a profesorilor nu ar trebui să fie doar aceea de a interzice din start lucruri pe care ei nu le înţeleg, ci de a-şi aminti că perioada adolescenţei este precum un roller coaster, iar rolul lor este de a prezenta avantajele şi dezavantajele anumitor lucruri, astfel încât un tânăr dacă are de gând să ia o decizie să fie în cunoştiinţă de cauză. Poate că aşa tinerii vor fi motivaţi şi nu vor mai asocia şcoala cu puşcăria, iar băncile cu celulele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s